Vârful Păpușa văzut de pe Transalpina

Transalpina

Transalpina este una dintre cele mai spectaculoase rute montane din România. Acest drum traversează Platoul Transalpina și face legătura între Oltenia și Transilvania, traversând Munții Parâng de la sud la nord. Altitudinea cea mai mare având-o pe o porțiune de aproximativ 20 de km, în județele Gorj și Vâlcea, unde se prezintă ca o „șosea de creastă”,

Peisaj Transalpina
Peisaj Transalpina

De la platoul vast și vârfurile muntoase, până la localitățile pitorești precum Rânca și Voineasa, fiecare kilometru parcurs pe drumul Transalpina oferă o nouă aventură.

Transalpina, cel mai înalt drum din Romania

Șoseaua Transalpina sau DN 67C, se întinde pe o lungime impresionantă de 148,2 km. Drumul începe de la Novaci, situat în județul Gorj și continuă până la Sebeș, în județul Alba, traversând județele Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba.

Altitudinea maximă atinsă pe traseul Transalpina se află în Pasul Urdele și este de 2.145 m, acesta fiind cel mai înalt drum din țară, chiar mai înalt decât Transfăgărășan. 

Istoric: „Drumul regelui”

Originile Transalpinei sunt încă neclare. Unele surse indică construcția inițială de către legiunile romane în timpul războaielor de cucerire a Daciei, fiind numit „coridorul IV strategic roman”. Legende locale sugerează că în secolele XVIII-XIX, familiile locale au contribuit la construirea drumului. Potrivit altor surse, șoseaua a fost refăcută și pietruită de germani în timpul  Primului Război Mondial, fiind un drum rar utilizat.

Conform Wikipedia, Transalpina era initial o potecă de munte, denumită „Poteca Dracului”, folosită de păstori pentru transhumanță. În secolul XVIII, autoritățile austriece propuneau un drum trans-carpatic pe acest traseu.

Între anii  1934 si 1935 a început refacerea Transalpinei ca drum strategic între Valahia și Transilvania. La finalizarea lucrărilor în 1939, drumul a fost inaugurat de Carol al II-lea însoțit și de viitorul rege Mihai și denumit „Drumul Regelui” sau „Drumul Regal”. Germanii l-au reabilitat din nou în al Doilea Război Mondial.

Transalpina a fost dată parțial în circulație în 2010. Deși lucrările au încetat în 2013 și reluate ulterior, DN 67C a fost deschis oficial circulației rutiere în 15 august 2015, în regim de „drum in lucru”.

Stare drumului și programul de circulație rutieră pe DN 67C

Datorită altitudinii și condițiilor meteorologice din zona montană, circulația rutieră pe DN67C nu este deschisă tot timpul anului.  Tronsonul cuprins între  Rânca și Obârșia Lotrului este închis circulației rutiere pe perioada iernii din cauza zăpezii și a riscului de avalanșă.

Desi șoseaua se află de cele mai multe ori în stare bună, exista riscul ca pe anumite porțiuni circulația sa fie să fie restricționată din cauza alunecărilor de teren sau a unor bucăți de stânca sau copaci ce pot ajunge pe drum. Acest lucru se întâmpla de obicei după ploi torențiale când cad cantități mari de apă.

Vezi starea vremii și prognoza meteo pe următoarele 7 zile pe Transalpina

Peisaj montan: 2.145 m în Pasul Urdele

Transalpina nu este doar o arteră rutieră care traversează inima României, ci și o poartă către unele dintre cele mai impresionante peisaje montane ale țării. Acest traseu serpuieste prin Munții Parâng, dezvăluind priveliști care rivalizează cu cele mai renumite destinații montane din lume.

Parcurgand acest traseu veți explora frumusețea naturală și diversitatea peisajului montan care se desfășoară de-a lungul Transalpinei, de la vârfuri înzăpezite și platouri expansive, la văi pitorești, păduri dese și turme de oi.

Vârfuri muntoase:

  • Vârful Păpușa (2.136 m)
  • Vârful Dengheru (2.084 m)
  • Vârful Urda (2.228 m)
  • Vârful Micaia (2.170 m)
  • Vârful Muntinu (2.062 m)
  • Vârful Mohoru (2.337 m)
  • Vârful Iezer (2.157 m)
  • Vârful Dengheru (2.084 m)

Pasuri / trecători:

  • Pasul Urdele (2.145 m) 

Mănăstiri:

  • Mănăstirea Obârșia Lotrului  (Altitudine: 1.400 m)
  • Mănăstirea Polovragi  (Altitudine: 670 m)
  • Mănăstirea Oașa (Altitudine: 1.300 m)

Stațiuni turistice:

Peșteri:

Vârful Păpușa
Vârful Păpușa
Mănăstirea Obârșia Lotrului
Mănăstirea Obârșia Lotrului
Barajul Oașa
Barajul Oașa

Râuri si Lacuri:

  • Râul Lotru
  • Lacul Gâlcescu (Altitudine: 1.925 m, Suprafață: 31.260 mp, Tip lac: lac glaciar, Adâncime maximă: 9,3 m, 230 m lungime)
  • Lacul Vidra (Altitudine: 1.289 m, Suprafață: 1035 ha, Tip lac: baraj de acumulare, Adâncime maximă: 109 m)
  • Lacul Oașa (Altitudine: 1.255 m, Suprafață: 441 ha, Tip lac: baraj de acumulare, Înaltime: 91 m)
  • Lacul Tău (Altitudine: 1.255 m, Suprafață: 21,3 ha, Tip lac: baraj de acumulare, Înaltime: 78 m)
Grafic Altitudine obiective turistice Transalpina
Grafic Altitudine obiective turistice Transalpina

Pârtii de ski pe Transalpina și în împrejurimi

  • Domeniul schiabil Transalpina-Voineasa: se află în județul Vrancea, lângă Lacul Vidra, la 7,5 km de Obârșia Lotrului și la 35 de km de Voineasa; se poate accesa pe mai multe rute, dar cele mai recomandate sunt Sibiu – DN7 – Brezoi (Valea Oltului) – Voineasa – Vidra și Petroșani – Obârșia Lotrului – Vidra; are 7 pârtii cuprinse între 1350 și 2000 m. altitudine; deține instalații moderne de transport pe cablu, tunuri de zăpadă, webcam, dar nu are nocturnă.
  • Stațiunea Rânca: este situată din județul Gorj, pe traseul Transalpina; se poate ajunge aici pe ruta Sebes- Sugag, pe DN67C (drumul Transalpina) sau dinspre Novaci; e stațiunea la cea mai înaltă altitudine din România, cu un sezon lung, din septembrie până în mai; are 7 pârtii de schi amenajate cu instalații de transport, una dintre acestea având nocturnă.
  • Domeniul schiabil Șureanu: este situat în județul Alba și are o singură rută de acces: Sebeș – Șugag – lacul Oașa (DN 67 C) – mănăstirea Oașa – Luncile Prigoanei – Poarta Raiului – Domeniul Schiabil Șureanu (DJ 704); are 11 pârtii de variate dificultăți, care ating și cota 2000 m. , deține instalații de transport pe cablu, webcam, dar nu are nocturnă și tunuri de zăpadă.
  • Stațiunea Straja: se află la 1445 m. altitudine în județul Hunedoara, la 8 km de Lupeni; căi de acces spre stațiune sunt dinspre Petroșani pe DN 66 sau de la Obârșia Lotrului pe DN7A; are 12 pârtii de schi, dotate cu instalație de transport, webcam, dintre care 5 au nocturnă; din cei peste 25 km ai domeniului, mare parte sunt întreținuți cu ajutorul zăpezii artificiale.
  • Stațiunea Parâng – Petroșani: este situată în județul Hunedoara, sub Vârful Parângul Mic; accesul se face pe DN7A, de la Obârșia Lotrului până la stațiune fiind 36 km; se urcă cu telescaunul ( 2 la număr) spre domeniul schiabil, care cuprinde 9 pârtii, în special pentru cei experimentați.