Castelul Cantacuzino, situat în orașul Bușteni, pe Valea Prahovei, este un monument arhitectural și istoric al României, care atrage turiști din întreaga lume.
În acest articol:
Cu o amplasare spectaculoasă, la poalele Munților Bucegi, edificiul impresionează atât prin arhitectura și istoria sa.
Construit la începutul secolului XX, din dorința prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino (1832-1913, cunoscut și sub numele de „Nababul” datorită imensei sale averi), castelul reflectă nu doar gustul rafinat al elitei de atunci, dar și influențele artistice și culturale ale perioadei.
Monument de patrimoniu și astăzi, castelul rămâne un martor tăcut al vremurilor trecute, purtând cu sine povestea unei familii puternice și influente în istoria României.
Astăzi, Castelul Cantacuzino nu este doar o atracție turistică importantă, ci și un loc de întâlnire pentru iubitorii de artă și cultură, găzduind expoziții de artă, concerte și evenimente culturale de amploare.
Cum se ajunge la Castelul Cantacuzino
Castelul Cantacuzino este situat la poalele Muntelui Zamora, în orașul Bușteni, județul Prahova, la doar câțiva kilometri distanță de alte destinații renumite de pe Valea Prahovei, cum ar fi Sinaia și Azuga.
Castelul este ușor accesibil atât cu mașina, cât și cu mijloacele de transport în comun:
Cu mașina: Din București, drumul pe DN1 către Bușteni durează aproximativ două ore (130 km), în funcție de trafic. Odată ajunși în Bușteni, Castelul Cantacuzino se află în partea nordică a orașului, în cartierul Zamora, pe strada cu același nume, la numărul 1. Semnele rutiere sunt clare și direcționează vizitatorii către intrarea principală a castelului.
Cu trenul: Din București Nord, există trenuri frecvente care circulă spre Bușteni. Călătoria durează aproximativ două ore. Odată ajunși în gara Bușteni, castelul se află la o distanță de aproximativ 20 de minute de mers pe jos sau câteva minute cu taxiul.
Cu autobuzul: Din Brașov sau Ploiești, există autobuze care circulă pe DN1, oprind în orașul Bușteni. De aici, vizitatorii pot continua drumul pe jos sau cu taxiul până la Castelul Cantacuzino.
Distanțe spre castel:
- din Valea Doftanei : 59 min (39.2 km) via DN1/E60 and DJ101S
- de la Castelul Peleș : 20 min (11.1 km) via DN1/E60
Istoria Castelului Cantacuzino
Construcția Castelului Cantacuzino a fost finalizată în 1911. Aproximativ 5 ani a durat construcția și 1 an și jumătate mobilarea castelului.
Castelul ocupă o suprafață de 3.148 mp, în timp ce curtea și grădina se întind pe 3,5 hectare. Domeniul include, de asemenea, aproape o mie de hectare de pădure.
Cantacuzino a dorit să creeze o reședință de vară care să reflecte prestigiul și statutul său social.
Familia Cantacuzino avea rădăcini bizantine și o moștenire impresionantă, fiind una dintre cele mai vechi și mai ilustre familii boierești din Țările Române.
Castelul a fost proiectat de arhitectul Grigore Cerchez în stil neoromânesc, un stil arhitectural care îmbina elemente tradiționale românești cu influențe bizantine și brâncovenești.
Opțiunea stilistică nu a fost întâmplătoare, ci a reflectat dorința de a sublinia continuitatea istorică a familiei Cantacuzino și legăturile sale cu tradițiile vechi ale neamului.
Castelul era numit și Castelul Zamora. Conform unei povești, numele Zamora ar fi derivat de la o cățelușă folosită la vânătoare de membrii familiei Cantacuzino. Se spune că aceștia o chemau “Za’ Mura!” atunci când era timpul să aducă prada.
Epoca Cantacuzino
În timpul vieții lui Gheorghe Grigore Cantacuzino, castelul a fost utilizat ca reședință de vară și loc de întâlnire pentru elita politică și culturală a vremii.
Prințul Cantacuzino, fost prim-ministru al României de două ori (1899-1900, 1904-1907), fost primar al Bucureștiului (tot de două ori), era o figură influentă în viața politică a țării, iar castelul său reflecta acest statut.
Pe lângă funcția sa rezidențială, castelul a fost și un spațiu de socializare și discuții politice.
După moartea prințului de pneumonie în 1913, castelul a aparținut familiei Cantacuzino. Evenimentele politice și economice de la începutul secolului XX, inclusiv Primul Război Mondial, au afectat profund România și familiile boierești.
Perioada comunistă
După instaurarea regimului comunist în România, în 1948, castelul a fost naționalizat și transformat într-un sanatoriu al Ministerului de Interne suferind unele modificări interioare care au afectat structura sa originală.
De-a lungul perioadei comuniste, multe dintre elementele decorative originale au fost deteriorate sau îndepărtate.
Totuși, valoroasele picturi murale au fost protejate datorită unei inițiative discrete a unor locuitori și protectori ai patrimoniului cultural al castelului. Pe ascuns, s-au acoperit pereții decorați cu straturi de material, menite să izoleze picturile de umezeală și alte deteriorări care ar fi putut apărea în timpul funcționării sanatoriului.
Acest mod de conservare a permis ca, după decenii, picturile să fie redescoperite și restaurate în forma lor originală.
Castelul după 1989
După 1989, odată cu prăbușirea regimului comunist, Castelul Cantacuzino a fost restituit moștenitorilor membrilor familiei Cantacuzino, iar ulterior a fost supus unui amplu proces de restaurare.
Începând cu 2010, castelul a fost redeschis publicului ca obiectiv turistic și centru de artă, recăpătându-și statutul de monument de importanță națională.
Astăzi, Castelul Cantacuzino se afă în proprietatea unor investitori străini.
Arhitectura Castelului Cantacuzino
Castelul Cantacuzino este un exemplu rafinat de arhitectură neoromânească, un stil care a înflorit la începutul secolului XX și care combină elemente din tradițiile bizantine, gotice, renascentiste și brâncovenești.
Construit între 1901 și 1911, castelul reflectă dorința prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino de a realiza o reședință care să ateste atât prestigiul, cât și patriotismul familiei sale.
Exteriorul castelului
Fațada castelului impresionează prin simetrie și prin ornamente, specifice stilului neoromânesc.
Elementele exterioare, cum ar fi logiile, coloanele și arcadele, amintesc de vechile palate brâncovenești, evocând tradiția autohtonă și creând un sentiment de continuitate istorică.
Castelul este construit în principal din piatră cioplită și cărămidă, având feroneria și stucaturile extrem de bine lucrate.
Acoperișul cu țiglă, cu șarpantele sale abrupte și detaliile decorative din fier forjat, contribuie la aspectul impunător al edificiului.
Un alt element de remarcat este terasa principală, cu balustrade și fântâni decorative, de pe care se deschid priveliști de vis spre Munții Bucegi.
Curtea și grădinile
Castelul Cantacuzino este înconjurat de un parc imens, cu alei romantice, fântâni arteziene și sculpturi din piatră.
Parcul respectă în linii mari ideile peisagistice ale epocii, inspirate de grădinile palatelor franceze, cu simetrii riguroase și aranjamente florale elaborate. O atenție specială a fost acordată fântânilor arteziene, dintre care cea mai impresionantă este situată în fața terasei principale.
Tot în curte, se poate observa capela familiei Cantacuzino, o construcție mai mică, dar deosebit de valoroasă din punct de vedere artistic, care reflectă legăturile profunde ale familiei cu Biserica Ortodoxă Română.
Atracțiile exterioare ale Castelului Cantacuzino sunt:
Intrarea Principală
Intrarea în castel este marcată de o poartă masivă din fier, ce poartă monograma Prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino.
Grota
La baza dealului din fața castelului se află o grotă antropică, un element de peisaj natural integrat armonios în designul parcului.
Havuzurile
Parcul castelului este înfrumusețat de mai multe havuzuri https://dexonline.ro/definitie/havuz, care adaugă o notă romantică și poetică peisajului.
Curtea interioară
Aleea din curtea interioară conduce spre o biserică de lemn, o ctitorie a familiei Cantacuzino, care adaugă un plus de sacralitate și tradiție acestui loc plin de istorie.
Turnul de vânătoare
Pe latura estică a castelului se află un turn de vânătoare, construit cu scopul de a oferi o panoramă ideală pentru observarea vânatului din pădurile din apropiere. Turnul adaugă un aer rustic și funcțional întregului ansamblu.
Placa fundamentală
Castelul Cantacuzino a fost inaugurat în 1911, iar momentul este marcat printr-o placă fundamentală care stă mărturie pentru importanța istorică a edificiului.
Interiorul castelului
Interiorul castelului este la fel de impresionant ca și exteriorul. Fiecare cameră și detaliu decorativ oferă vizitatorilor o incursiune în stilul aristocratic al începutului de secol XX.
Materialele folosite sunt de cea mai înaltă calitate, predominând marmura, lemnul masiv și piatra, în armonie cu vitraliile, picturile murale și mozaicurile complexe.
De la parchetul de lemn, realizat în modele geometrice complicate, până la tavanele înalte și decorative, fiecare detaliu a fost gândit pentru a reflecta gustul rafinat.
Sala mare de recepție este punctul central al interiorului, impresionând prin dimensiunile sale generoase și prin vitraliile spectaculoase care împodobesc ferestrele.
Vitraliile sunt adevărate opere de artă, înfățișând blazonul familiei Cantacuzino, precum și scene din mitologia românească și bizantină. Sala era folosită pentru baluri și recepții, fiind locul în care familia Cantacuzino primea oaspeți de seamă din lumea politică și culturală a vremii.
În afară de numeroasele detalii ornamentale care decorează interiorul clădirii, pavilionul central adăpostește o galerie impresionantă de picturi murale, realizate pe piele de Cordoba, unică în România. Include douăsprezece portrete de dimensiuni naturale ale celor mai importanți membri ai ramurii valahe a familiei Cantacuzino.
Tot în pavilionul central, în Sala de Bal, se află o colecție de heraldică, de asemenea unică în țară, ce conține 27 de blazoane ale familiilor boierești înrudite cu neamul Cantacuzino. Vezi Wikipedia
Sintetizâd, atracțiile interioare sunt:
Vestibulul
Primul element notabil al interiorului castelului este vestibulul, care atrage atenția prin pardoseala sa din mozaic roman. Aici se află și o banchetă din piatră sculptată și pictată, împodobită cu o cruce celtică.
Scara de marmură
Un alt element central este scara principală, realizată din marmură și completată de o balustradă de fier forjat, creată în stil Art Nouveau. Această balustradă este decorată cu vrejuri în volute, o caracteristică specifică stilului Art Nouveau.
Salonul Principal
Pardoseala din Salonul Principal este o operă de artă în sine, fiind finisată cu plăci de ceramică italiană, datând de la începutul secolului XX.
Salonul de Onoare
Salonul de Onoare impresionează prin picturile murale realizate pe piele de Cordoba. Aici se regăsește și celebra colecție de heraldică,
Scara interioară din lemn
Realizată din lemn masiv de stejar, sculptat cu măiestrie, scara, susținută de console elaborate, reprezintă un punct de atracție major al castelului.
Logia
Logia castelului este construită în stil brâncovenesc, remarcându-se prin coloanele din piatră cu capiteluri bogat decorate și arcadele trilobate, un element specific arhitecturii românești tradiționale. Oferă o priveliște spectaculoasă către împrejurimile naturale ale castelului.
Influențele arhitecturale
Arhitectura castelului reflectă un amestec armonios de stiluri și influențe.
Stilul neoromânesc domină, cu elemente arhitecturale inspirate din vechile curți domnești ale Țării Românești și Moldovei.
Arcadele largi, coloanele sculptate și motivele florale sunt preluate din stilul brâncovenesc, în timp ce anumite detalii ornamentale reflectă influențe bizantine, amintind de originile familiei Cantacuzino, care se trage din fostul Imperiu Bizantin.
Pe lângă aceste influențe autohtone, se pot observa și ecouri ale arhitecturii vest-europene, cum ar fi stilul gotic, evident în unele detalii ale ferestrelor, dar și elemente renascentiste, vizibile în decorul interior.
Valoarea Culturală și Artistică
Castelul Cantacuzino din Bușteni nu este doar o capodoperă arhitecturală, ci și un centru cultural important, care și-a extins rolul spre unul de promotor al artei și culturii românești și internaționale.
De-a lungul timpului, castelul a devenit un veritabil muzeu în aer liber.
După restaurarea castelului și deschiderea sa ca obiectiv turistic, Castelul Cantacuzino a devenit gazda unor expoziții de artă.
Saloanele și sălile sale sunt transformate periodic în spații de expoziție pentru artiști contemporani, aducând în prim-plan opere de artă modernă, sculpturi, picturi.
Castelul a găzduit expoziții importante ale unor artiști internaționali (Salvador Dalí, Pablo Picasso și Andy Warhol), dar și români de prestigiu.
Prin deschiderea sa către arta modernă, castelul a devenit un punct de întâlnire pentru colecționari, critici de artă și iubitori ai frumosului, punând Bușteniul pe lista destinațiilor culturale esențiale din România.
Aici au loc numeroase evenimente culturale de anvergură, precum concerte, spectacole de teatru și seri de poezie, sunt organizate concerte de muzică clasică și jazz.
Festivaluri de artă, simpozioane și lansări de carte sunt alte evenimente care completează calendarul cultural al castelului.
În parcul din jurul castelului pot fi admirate sculpturi în aer liber realizate în piatră, metal sau lemn, creează un contrast interesant între natura sălbatică a munților Bucegi și intervenția umană artistică.
Castelul Cantacuzino ca Atracție Turistică. Program și tarife
Castelul Cantacuzino este una dintre cele mai importante atracții turistice de pe Valea Prahovei.
Este deschis publicului pe tot parcursul anului, iar orele de vizitare sunt ajustate în funcție de sezon. În general, programul de vizitare este de luni până duminică, între orele 10:00 – 20:00.
Ultima intrare este permisă cu aproximativ 30 de minute înainte de închiderea castelului. Există și varianta unui tur privat al castelului.
În perioadele cu evenimente speciale sau expoziții temporare, programul poate varia, iar vizitatorii sunt sfătuiți să consulte website-ul oficial.
Se poate parca în exteriorul parcului (gratuit) sau în interior (contra cost).
Tarifele pentru vizitarea Castelului Cantacuzino variază în funcție de tipul de tur ales și de categoriile de vizitatori. Biletul standard pentru adulți este 55 lei, iar pentru elevi, studenți și pensionari 40 lei.
Mai multe detalii aici
Castelul Cantacuzino pune la dispoziția vizitatorilor o serie de facilități moderne: terasă și restaurant (unde se pot organiza evenimente), magazin de suveniruri.
Pe lângă turul clasic al castelului și explorarea grădinilor, Castelul Cantacuzino oferă și alte atracții precum expoziții temporare și posibilitatea de a alege în zonă trasee montane spre Parcul Național Bucegi sau câteva zile de relaxare în stațiunea montană Bușteni.
Obiective turistice în apropierea Castelului Cantacuzino
Vizitatorii Castelului Cantacuzino din Bușteni au acces la o serie de atracții turistice în împrejurimi:
Castelul Peleș
La doar câțiva kilometri de castelul din Bușteni, în Sinaia, se află Castelul Peleș, o capodoperă arhitecturală, fosta reședință a regilor României.
Peleșul este cunoscut pentru bogatele sale decorațiuni interioare și colecțiile valoroase de artă, armuri și obiecte istorice, fiind unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din România.
Castelul Bran
Castelul Bran, situat între Munții Bucegi și Piatra Craiului, este una dintre cele mai faimoase atracții din România.
Adesea asociat cu legenda lui Dracula, castelul impresionează prin arhitectura sa medievală și atmosfera misterioasă. Astăzi, este un muzeu popular ce atrage mii de turiști din întreaga lume.
Crucea de pe Caraiman
Un alt obiectiv important este Crucea Eroilor Neamului, cunoscută și ca Crucea de pe Caraiman, situată la o altitudine de 2291 de metri.
Monumentul a fost ridicat în cinstea eroilor căzuți în Primul Război Mondial și oferă o priveliște impresionantă asupra Văii Prahovei.
Valea Doftanei
La o scurtă distanță cu mașina, Valea Doftanei atrage turiștii cu priveliștile sale pitorești, fiind potrivit și pentru activități precum pescuitul, plimbările cu bicicleta sau drumețiile.
Stațiunile de iarnă de pe Valea Prahovei
Pentru iubitorii sporturilor de iarnă, Valea Prahovei oferă acces la pârtii moderne în stațiuni renumite precum Azuga, Sinaia și Predeal. Pârtiile sunt echipate pentru schi, snowboard și alte activități de sezon, iar infrastructura oferă condiții bune pentru începători și avansați.
Mănăstirea Caraiman
Amplasată la poalele munților Bucegi, Mănăstirea Caraiman este un loc liniștit, de rugăciune și reculegere. Așezământul impresionează prin frumusețea peisajului
Cascada Urlătoarea
În apropiere de Bușteni, Cascada Urlătoarea este o atracție naturală accesibilă pe un traseu ușor de parcurs, ideal pentru o drumeție scurtă.
Legende și Curiozități despre Castelul Cantacuzino
Castelul Cantacuzino este și un loc înconjurat de legende, care l-au făcut o destinație pentru turiștii pasionați de istorie și mister.
Rivalitatea cu Castelul Peleș
O poveste notabilă legată de Castelul Cantacuzino este rivalitatea sa neoficială cu Castelul Peleș, situat în apropiere, la Sinaia. G. G. Cantacuzino a investit sume considerabile și a adus arhitecți de renume pentru a crea o construcție care să rivalizeze cu Peleșul, folosind materiale scumpe și elemente arhitecturale impresionante.
Se spune că această competiție a avut influență asupra arhitecturii castelului și a motivat familia Cantacuzino să adauge elemente exclusiviste, precum galeria de portrete murale și blazoanele boierești unice în România.
Grota bântuită
Grota de pe domeniul Cantacuzino este învăluită de o legendă întunecată și misterioasă, legată de istoria tumultoasă a castelului în perioada comunistă, când acesta a fost transformat în sanatoriu pentru bolnavii de TBC.
Se spune că pe domeniu nu veneau doar ambulanțe, ci și numeroase vehicule ale Securității, iar locul ar fi servit ca spațiu de detenție și interogare pentru adversarii regimului.
Potrivit legendei, sufletele celor care ar fi suferit aici s-ar întoarce să bântuie împrejurimile castelului și, mai ales, Grota.
Martorii povestesc că, în serile furtunoase, lumini ciudate par să danseze în fața Grotei, iar sunete înfricoșătoare – asemenea unor vaiete îndepărtate sau a unor ecouri de copil – se aud în tăcerea nopții.
Uneori, printre picăturile de ploaie, umbre fantomatice apar preț de o clipă, spun legendele locului.
Castelul în serialul Wednesday
Castelul Cantacuzino din Bușteni a intrat recent în atenția internațională odată cu producția Netflix Wednesday, unde a fost transformat în impunătoarea Academie Nevermore.
Alegerea castelului pentru filmări nu a fost întâmplătoare; arhitectura gotică, cu detaliile sale complexe și atmosferă enigmatică, a oferit fundalul perfect pentru universul tenebros și mistic al serialului.
Decorurile interioare și exterioare s-au aliniat perfect cu stilul gotic căutat de regizori. Elementele arhitecturale și modul în care au fost filmate, completează atmosfera misterioasă, creând impresia unui loc cu istorie veche, deopotrivă fascinant și înfricoșător.
O parte din picturile murale pe piele de Cordoba și blazonul familiei Cantacuzino, vizibile în film, au contribuit la autenticitatea decorului, adăugând accente medievale și nobiliare spațiilor.
Serialul Wednesday valorifică imaginea castelului prin cadre largi, care surprind atât dimensiunea sa impunătoare, cât și farmecul său vechi.
Printre zonele de impact vizual folosite se numără:
- Sala de Bal și Scara Interioară de Lemn, care, prin dimensiuni și detalii sculpturale, adaugă un aer monumental scenelor academice și intensifică misterul din jurul personajelor.
- Logia, cu stilul său brâncovenesc și arcadele sale elegante, este un loc de desfășurare a unor scene pline de tensiune și ambiguitate, contribuind la ideea că întreaga academie are un trecut ascuns.
- Pavilionul Central a devenit un simbol iconic al serialului, combinând arhitectura tradițională românească cu detalii gotice care accentuează stilul noir.
Serialul a pus Castelul Cantacuzino pe harta turistică mondială, aducându-i faimă internațională și sporind numărul vizitatorilor.
Pe lângă Castelul Cantacuzino din Bușteni, sunt și alte locații din România unde s-a filmat serialul Wednesday: Grădina Botanică din București a servit drept decor pentru exteriorul Academiei Nevermore, iar Castelul Bran, deși nu a fost un decor central, a inspirat estetica întunecată a serialului.
Scene interioare au fost filmate la Conacul Olga Greceanu și Casa Niculescu-Dorobanțu, iar Palatul Monteoru a fost de asemenea folosit pentru diverse secvențe. Lacul Știrbey din Buftea a oferit peisajele naturale din jurul academiei.
Palatele Cantacuzino – Mărturii ale Bogăției și Puterii Familiei
G. G. Cantacuzino a investit sume considerabile în construirea unor reședințe somptuoase, care să reflecte prestigiul și influența familiei sale.
Dintre acestea, trei palate rămân cele mai reprezentative pentru gustul și ambițiile sale: Palatul Cantacuzino din București, Castelul Cantacuzino din Bușteni și Palatul de la Florești, cunoscut ca „Micul Trianon”.
Palatul Cantacuzino din București
Situat pe Calea Victoriei, Palatul Cantacuzino din București este una dintre cele mai emblematice clădiri din capitală, conceput ca o reședință de lux pentru G. G. Cantacuzino.
Astăzi, palatul găzduiește Muzeul Național „George Enescu”, în onoarea marelui compozitor român care a locuit aici o perioadă, după ce a devenit proprietarul clădirii.
Palatul Cantacuzino de la Florești – „Micul Trianon”
Palatul Cantacuzino de la Florești, supranumit „Micul Trianon”, a fost inspirat de celebrul palat francez de la Versailles.
Construit în stil neoclasic, acest palat trebuia să fie un simbol al opulenței și rafinamentului, însă nu a fost niciodată finalizat complet. După moartea lui G. Grigore Cantacuzino, lucrările au fost întrerupte, iar palatul a intrat într-o perioadă de declin.
În prezent, „Micul Trianon” se află în ruină, dar ruinele sale rămân un martor al grandioasei viziuni pe care Nababul a avut-o pentru moștenirea sa arhitecturală.
Cazare
Deși Castelul Cantacuzino din Bușteni nu oferă opțiuni de cazare, doar restaurant, vizitatorii pot alege dintr-o gamă variată de unități de cazare în împrejurimi, fiecare oferind acces facil la atracțiile castelului și ale Văii Prahovei.
În Bușteni, se găsesc numeroase hoteluri și pensiuni de la standarde economice la cele de lux, situate la doar câteva minute de mers pe jos de castel.
Pensiunile locale, vilele sau apartamentele oferă adesea vedere panoramică asupra Munților Bucegi și servicii personalizate, fiind ideale pentru cei care caută o experiență autentică, liniștită și accesibilă. Vezi Pensiunea Clasic, Casa Malvina, Moon Resort, Yael Luxury Apartments 2, Casa Liana, Pensiunea Kayus.
Stațiunile din apropiere, cum ar fi Sinaia și Azuga, dispun de hoteluri și complexuri montane bine cotate, care oferă atât camere confortabile, cât și facilități de relaxare, cum ar fi spa-uri, piscine și restaurante cu specific local și internațional. Vezi Hotel Sinaia, Hotel International, Vila Camelia, HOTEL CARPAT INN Azuga, Hotel Pin din Azuga.
Pentru cei care caută o experiență mai apropiată de natură, cabanele și vilele montane situate în zonele de la poalele Bucegilor sunt o alegere excelentă.
Vremea la Bușteni
Vremea la Bușteni acum și în următoarele 7 zile:
Concluzii
Castelul Cantacuzino este mult mai mult decât o simplă reședință aristocratică; este un simbol al istoriei, culturii și artei românești.
De la arhitectura sa impresionantă și decorurile valoroase, la legendele și poveștile fascinante care îl înconjoară, castelul continuă să inspire și să atragă vizitatori din întreaga lume.
Prin restaurările actuale și proiectele viitoare, Castelul Cantacuzino își păstrează importanța istorică, rămânând o bijuterie arhitecturală și un reper turistic de neprețuit pentru România.
hi