Clisura Dunării, cunoscută și sub denumirea de Defileul Dunării, reprezintă unul dintre cele mai spectaculoase și pitorești peisaje naturale din Europa.
Este o zonă geografică aflată pe malul de nord al Dunării, între râul Nera și râul Cerna, în sudul Banatului, pe raza județelor Caraș-Severin și Mehedinți.
În acest articol:
Aflată la granița dintre România și Serbia, regiunea se întinde de-a lungul fluviului Dunărea, între orașele Baziaș și Orșova pe partea românească, oferind o priveliște impresionantă unde apele fluviului „taie” prin lanțurile muntoase ale Carpaților și Balcanilor.
Populație și localități
Cele mai mari localități din Defileul Dunării sunt Orșova și Moldova Nouă. În Clisura Dunării se regăsesc și comunele Socol, Pojejena, Coronini, Gârnic, Sichevița, Berzasca din județul Caraș-Severin, precum și Svinița, Dubova, Eșelnița, Ilovița și Breznița-Ocol din județul Mehedinți.

Populația din Defileul Dunării este formată în principal din români și sârbi, în unele localități majoritatea fiind de etnie sârbă, cum ar fi Socol, Pojejena și Svinița. Există o comunitate de cehi, în special în localitățile Bigăr și Eibenthal, în jurul comunei Gârnic. În Orșova se întâlnește și o importantă comunitate de germani.
Clisura Dunării este o atracție turistică majoră datorită peisajului său unic, dar și pentru valoarea sa ecologică, culturală și istorică. Aici se îmbină frumusețea naturală a munților și apei cu un patrimoniu istoric bogat, care include vestigii romane, cetăți medievale și monumente naturale de o importanță mondială.
Regiunea este parte din Parcul Natural Porțile de Fier, una dintre cele mai mari și mai diverse rezervații naturale din România, protejând o biodiversitate excepțională. Vezi Wikipedia

Pe lângă turismul de aventură și ecoturism, Clisura Dunării atrage vizitatori interesați de istorie și cultură, datorită monumentelor de importanță istorică și arheologică, cum ar fi Tabula Traiana sau statuia monumentală a lui Decebal.
Geografia Clisurii Dunării
Clisura Dunării este situată în sud-vestul României, în județele Mehedinți și Caraș-Severin, la granița cu Serbia.
Se întinde de-a lungul fluviului Dunărea, este modelată de aceasta, pe o distanță de aproximativ 140 de kilometri, între localitățile Baziaș și Orșova.

Fluviul reprezintă una dintre cele mai importante porți de trecere între Europa Centrală și de Est, oferind o legătură naturală între cele două regiuni.
De-a lungul Clisurii, Dunărea își schimbă cursul și aspectul, trecând de la lărgimi impresionante la porțiuni înguste și stâncoase, cum sunt Cazanele Mari și Cazanele Mici.
Dunărea acționează ca o graniță naturală între România și Serbia pe tot parcursul Clisurii. Fluviul separă cele două țări, dar în același timp le unește printr-un peisaj comun de o frumusețe rară. Pe ambele maluri, se pot observa formațiuni stâncoase spectaculoase și o vegetație diversă, adaptată la condițiile aspre ale reliefului.
Relieful Clisurii Dunării este unul extrem de variat și spectaculos. Defileul este mărginit de Munții Carpați pe partea românească și de Munții Balcani pe partea sârbă, iar între acești doi masivi muntoși, Dunărea își croiește drum prin stânci, creând peisaje abrupte și stâncoase.
Cea mai impresionantă parte a reliefului o reprezintă zona Cazanelor.

În zona Cazanelor, fluviul atinge adâncimi impresionante, care pot ajunge până la 100 de metri, și se îngustează la doar 150-200 de metri lățime, creând un efect de cazan, de unde provine și denumirea acestei porțiuni a defileului.
Diversitatea peisajului este un alt punct forte al Clisurii Dunării. Pe lângă relieful stâncos, zona este presărată cu pajiști montane, păduri dense și întinse suprafețe de vegetație mediteraneană.
Dunărea joacă un rol esențial și în ecosistemul regiunii, dar și posibilitatea de a dezvolta activități economice, precum pescuitul sau navigația.
Modificările hidrografice produse de construcția Barajului Porțile de Fier au schimbat parțial cursul natural al fluviului, însă Dunărea rămâne un simbol al frumuseții naturale din regiune.
Istoria Clisurii Dunării
Denumirea de „Clisura Dunării” provine din termenul slav „klisura,” care înseamnă cetate așezată la gura unui defileu sau trecătoare strâmtă.
Primele mențiuni istorice ale zonei datează din perioada antichității, când aceasta reprezenta o cale de comunicație și tranzit între civilizațiile din Europa Centrală și cele din Balcani și Orient.
De-a lungul istoriei, Clisura Dunării a jucat un rol strategic esențial, devenind un punct de referință pentru apărarea granițelor și dezvoltarea comerțului.
În perioada romană, Dunărea a reprezentat o frontieră naturală între Imperiul Roman și triburile „barbare” din nord, iar Clisura Dunării a fost un loc esențial pentru apărarea graniței de nord a Imperiului Roman.
Tabula Traiana, un monument lăsat de romani pe malul sârbesc al Dunării, amintește de importanța acestei regiuni în timpul campaniilor lui Traian împotriva dacilor.
În Evul Mediu, zona a continuat să joace un rol important, servind drept graniță naturală între diferite imperii și regate.
Sub stăpânirea otomană, Clisura Dunării a devenit un punct de control comercial și militar. Fluviul a fost folosit pentru transportul de mărfuri și pentru mobilizarea rapidă a trupelor, iar defileul oferea un avantaj strategic pentru apărare.
De-a lungul secolelor, au fost construite cetăți și fortificații de-a lungul Clisurii pentru a proteja rutele comerciale și a apăra teritoriile. Una dintre cele mai renumite cetăți medievale din zonă a fost Cetatea Severinului, situată la capătul de vest.
Construcția Barajului Porțile de Fier și impactul asupra regiunii
Semificativă în istoria contemporană a Clisurii Dunării a fost construcția Barajului și lacul de acumulare Porțile de Fier, un proiect uriaș realizat în cooperare de către România și Iugoslavia (Serbia) între 1964 și 1972.
Barajul hidroelectric, unul dintre cele mai mari din Europa, a schimbat profund relieful și ecosistemul regiunii, dar a avut și un impact semnificativ asupra comunităților locale.
Prin ridicarea barajului, apele Dunării au fost ridicate, creând un lac de acumulare imens care a îmbunătățit navigabilitatea fluviului și a generat o sursă importantă de energie electrică pentru ambele țări.
Cu toate acestea, consecințele sociale și ecologice n-au lipsit. Numeroase sate și localități istorice din Clisura Dunării au fost parțial sau complet scufundate sub ape, iar populațiile locale au fost nevoite să se mute în alte zone.
Printre aceste localități se numără Ada Kaleh, o insulă locuită de o comunitate turcă, cunoscută pentru tradițiile sale culturale unice, care a fost complet inundată în urma construirii barajului.
Satele scufundate și relocarea comunităților din zonă
Construcția Barajului Porțile de Fier a avut un impact devastator asupra unor sate din Clisura Dunării.
Printre localitățile cele mai afectate a fost insula Ada Kaleh, un loc exotic locuit în mare parte de o populație turcă, care a fost complet inundată. Ada Kaleh a fost faimoasă pentru cultura sa, tradițiile orientale, și comerțul său vibrant. Comunitatea locală a fost relocată, dar spiritul insulei a rămas în amintirea celor care au trăit acolo.
Pe lângă Ada Kaleh, alte sate din regiune au fost de asemenea afectate. În jurul a 17 sate și localități de pe malul românesc au fost inundate parțial sau complet (printre care Orșova veche, Eșelnița, Tisovița, Jupalnic), puls altele de pe malul Serbiei (Donji Milanovac, Mosna).
Locuitorii au fost nevoiți să fie relocați în zone mai înalte sau în localități noi create special pentru a-i primi. Situația a avut un efect profund asupra vieții culturale și sociale a comunităților afectate, multe tradiții și obiceiuri fiind pierdute sau modificate în urma relocării.
Deși construcția barajului a avut numeroase beneficii economice și industriale pentru regiune, sacrificiul acestor sate și comunități rămâne o parte tragică a istoriei Clisurii Dunării. Patrimoniul lor cultural și istoric este acum sub apele Dunării, dar amintirea acelor locuri persistă prin poveștile localnicilor și în documentele istorice.
Obiective Turistice în zona Clisura Dunării
Defileul Dunării oferă numeroase puncte de atracție vizitatorilor, în special în zona Cazanelor Dunării.
Cazanele Dunării
Dunărea la Cazane reprezintă unul dintre cele mai spectaculoase sectoare ale fluviului, ce se întind pe aproape 9 km. Vezi detalii aici.
Statuia lui Decebal
Pe malul românesc al Dunării, la intrarea în Cazanele Mici, se află Chipul regelui dac Decebal, cel mai mare chip sculptat în piatră din Europa, cu o înălțime de 55 metri. Imensa lucrare, realizată între 1994 și 2004, omagiază pe ultimul rege al Daciei, Decebal, simbol al rezistenței împotriva Imperiului Roman. Este una dintre cele mai emblematice atracții turistice din zonă, atrăgând vizitatori din toate colțurile lumii.

Tabula Traiana
Placa memorială romană „Tabula Traiana”, având dimensiuni de 4 metri lungime și 1,75 metri înălțime, marchează finalizarea drumului militar construit de împăratul Traian. Este situată pe malul sârbesc al Dunării. Placa de piatră, gravată în secolul I d.Hr., reprezintă un simbol al istoriei romane.
Peșterile Ponicova și Veterani
Zona Clisurii Dunării este bogată în peșteri, iar două dintre cele mai cunoscute sunt Peștera Veterani și Peștera Ponicova.
Peștera Ponicova, cea mai mare din Cazanele Dunării, se află la câțiva km de Orșova și poate fi accesată atât de pe apă, cât și de pe uscat.
Grota Veterani, cu o istorie ce datează din perioada romană, a fost utilizată în scopuri defensive și strategice. De-a lungul timpului, peștera a servit și ca loc de refugiu pentru diverse armate, fiind un punct de mare interes arheologic și istoric.
Mănăstirea Mraconia
Mănăstirea Mraconia este situată pe malul Dunării, într-o zonă liniștită și retrasă, cunoscută sub numele de „Mănăstirea de sub ape”.
Construită inițial în secolul XV, mănăstirea a fost distrusă și reconstruită de mai multe ori. Astăzi, ea oferă un loc de liniște și meditație pentru cei care vizitează Clisura Dunării, fiind un simbol al credinței și rezilienței.
Parcul Natural Porțile de Fier
Parcul Natural Porțile de Fier este o rezervație naturală de mare importanță, protejată datorită biodiversității sale și se întinde pe aproximativ 116.000 km.
Pe teritoriul acestui parc se află numeroase trasee de drumeție, rezervații naturale și puncte de belvedere care oferă vederi spectaculoase asupra fluviului Dunărea și a Cazanelor.
Cetatea Trikule
Rămășițele Cetății Trikule se află parțial scufundate în Dunăre, fiind o veche fortăreață ridicată de turci în secolul al XV-lea.
A fost construită pentru a controla navigația pe Dunăre și pentru a apăra granițele Imperiului Otoman. Cele trei turnuri ale cetății se mai zăresc și astăzi, adăugând un plus de mister și farmec istoric zonei.
Cetatea Trikule se află pe malul Dunării, în apropierea localității Șvinița, județul Mehedinți, în sud-vestul României. Fortificația medievală este situată pe Clisura Dunării, în zona Cazanelor Mici și face parte dintr-o serie de fortificații construite de-a lungul fluviului pentru apărarea granițelor împotriva invaziilor otomane.
Cetatea Severinului
La capătul Clisurii Dunării, Cetatea Severinului este o altă atracție turistică importantă. Cetatea medievală, construită în secolul XIII, a jucat un rol crucial în apărarea creștinătății împotriva invaziei otomane. Cetatea este restaurată parțial și deschisă vizitatorilor.
Ostrovul Moldova Veche
Ostrovul Moldova Veche, situat pe Dunăre, este un loc deosebit pentru pasionații de natură și observarea păsărilor.
Insula, parte a Parcului Natural Porțile de Fier, este protejată pentru flora și fauna sa unică, fiind un refugiu important pentru păsările migratoare și alte specii rare.
Ostrovul Moldova Veche este o insulă situată pe fluviul Dunărea, în apropierea orașului Moldova Veche, în județul Caraș-Severin, la granița dintre România și Serbia. Face parte din Parcul Natural Porțile de Fier și este cunoscută pentru biodiversitatea sa remarcabilă, fiind o zonă protejată atât din punct de vedere ecologic, cât și pentru importanța sa culturală și istorică.
Vârful Trescovăț
Vârful Trescovăț este unul dintre cele mai impresionante puncte de belvedere din Parcul Natural Porțile de Fier. Aflat la o altitudine de aproximativ 755 metri, vârful oferă priveliști spectaculoase asupra Dunării și a defileului său.
Traseul de drumeție care duce la vârf este de dificultate medie și traversează zone cu vegetație variată, incluzând păduri de foioase și pajiști stâncoase. De sus, se pot observa atât Cazanele Mari, cât și Mici, fluviul Dunărea șerpuind prin munți, și chiar granița naturală dintre România și Serbia.
Stânca Baba Kaja
Stânca Baba Kaja este un element geologic emblematic din zona Clisurii Dunării, se află la intrare în defileu, în apropierea localității Coronini și este bine vizibilă din amonte (cu o cruce în vârf)
Are o înălțime de aproximativ 7 metri și este formată din roci calcaroase, cu o formă distinctivă care o face ușor de recunoscut.
Clisura Dunării nu este doar un peisaj de vis, ci și o destinație turistică bogată în istorie și cultură, oferind vizitatorilor numeroase obiective de interes.
Printre acestea se numără Mănăstirea Vodița, una dintre cele mai vechi mănăstiri din România și Mănăstirea Sf. Ana, cunoscută pentru liniștea și frumusețea sa naturală. De asemenea, Mănăstirea Gornea adăpostește o comunitate monahală activă, iar Catedrala Romano-Catolică din Orșova impresionează prin arhitectura sa unică.
În Drobeta Turnu Severin se află și Muzeul Porțile de Fier, care prezintă istoria barajului și a regiunii, împreună cu Muzeul Hidrocentralei Porțile de Fier, unde vizitatorii pot învăța despre tehnologia utilizată în producerea energiei electrice.
Muzeul de Artă (fostă reședință a Cuplului Ceaușescu) și Muzeul Satului Gornea oferă o perspectivă asupra tradițiilor și culturii locale, în timp ce Peștera Gura cu Muscă, aflată la 3 km de Coronini,oferă oportunități de explorare speologică.
Nu în ultimul rând, Morile de apă cu ciutură și butoni din Sichevița adaugă un farmec aparte acestui loc, oferind o privire asupra metodelor tradiționale de măcinare a cerealelor, toate acestea contribuind la farmecul și diversitatea turistică a Clisurii Dunării.
În plus, în apropiere se află 2 mari parcuri naționale, cu multe alte obiective naturale: Parcul Național Cheile Nerei- Beușnița și Parcul Național Domogled – Valea Cernei.
Cazare în Defileul Dunării
Există numeroase oferte turistice și unități de cazare pe traseul Clisura Dunării multe dintre pensiuni se află pe malul Dunării, cu pontoane
Căsuțele Danca din Ogradena sunt foarte căutate pentru experiența autentică pe care o oferă. Detalii aici

Pensiunea Alex & Restaurant se află în Eșelnița și oferă servicii apreciate de vizitatori. Detalii aici

Localitatea Dubova și golful Dubova oferă numeroase variante de cazare. Casa de vacanță Alexandra și Adan oferă spre cazare și relaxare 4 camere. Detalii aici

Pensiunea Berzasca oferă cazare de 4 stele și restaurant. Detalii aici

Sfaturi de Călătorie
Cum să ajungi în Clisura Dunării
Pentru a ajunge în Clisura Dunării, cea mai accesibilă opțiune este transportul rutier. Dacă veniți din București, puteți opta pentru drumul național DN6 sau autostrada A1 până la Drobeta-Turnu Severin, iar de acolo continuați pe DN57 spre Orșova și înspre Clisura propriu-zisă.
De asemenea, din Timișoara se poate ajunge pe DN59 și DN57.
Cei care preferă pot alege să ajungă cu barca pe Dunăre, pornind din porturile de pe fluviu, precum Orșova sau Moldova Nouă. Croazierele pe Dunăre sunt, de asemenea, o opțiune populară pentru turiști, oferind o perspectivă unică asupra zonei.
Perioada ideală de vizitare
Clisura Dunării este o destinație atractivă pe tot parcursul anului, însă perioada ideală pentru a explora regiunea este din primăvară până la începutul toamnei, între lunile aprilie și octombrie.
În aceste luni, vremea este mai blândă, iar activitățile recreative, precum drumețiile și croazierele pe Dunăre, sunt mai accesibile.
În special lunile mai și septembrie sunt ideale pentru cei care doresc să evite aglomerația sezonului turistic de vară.
Alte informații utile
Tarifele de acces la obiectivele turistice din Clisura Dunării variază. De exemplu, vizitarea Peșterii Ponicova sau Peșterii Veterani poate implica o taxă mică, în funcție de tipul de tur (cu ghid sau pe cont propriu).

Croazierele pe Dunăre au de asemenea prețuri diferite în funcție de durata și itinerariu. Pentru a vă bucura pe deplin de această zonă, este recomandat să consultați ghiduri locale sau să participați la tururi organizate, care vă vor oferi detalii istorice și ecologice relevante. Multe dintre aceste tururi includ și opriri la atracțiile majore.
Flora și Fauna Clisurii Dunării
Defileul Dunării, parte a Parcului Natural Porțile de Fier, este o zonă deosebit de bogată în biodiversitate.
Fauna este extrem de diversificată și include:
- Mamifere: lupi, mistreți, căprioare și râși.
- Păsări: vulturul codalb, stârci, cormorani și diverse specii de rațe și gâște.
- Reptile și amfibieni: șerpi, broaște țestoase și diverse specii de broaște.
- Pești: somn, crap, știucă și sturion, care sunt frecvent întâlniți în apele Dunării. Dunărea este, de asemenea, un important coridor migrator pentru pești, iar ecosistemele sale acvatice necesită protecție sporită pentru a menține echilibrul natural al regiunii.
Clisura Dunării este o regiune bogată în specii rare și endemice, cu o vegetație ce reflectă un amestec de influențe climatice continentale și mediteraneene:
- Păduri de foioase: stejar, fag și carpen.
- Plante rare: laleaua pestriță, bujorul de munte și diverse specii de orhidee sălbatice.
- Vegetatie de stâncărie: diverse specii de mușchi și licheni, adaptate la condițiile stâncoase ale defileului.
Activități în Clisura Dunării
Croazierele pe Dunăre sunt o modalitate excelentă de a explora Clisura Dunării și Cazanele. Includ adesea opriri la puncte de interes precum Mănăstirea Mraconia și statuia lui Decebal, cea mai mare sculptură în piatră din Europa, situată aproape de golful Mraconia.
Se pot face drumeții, trasee montane spre puncte de belvedere spectaculoase. Zona Cazanelor Dunării oferă numeroase trasee montane spectaculoase. Printre acestea se numără traseele spre Vf Ciucaru Mare și Ciucaru Mic.
Dunărea și lacurile din apropiere sunt ideale pentru sporturi acvatice, caiac, pescuit sportiv și canotaj.
Pescuitul sportiv este, de asemenea, foarte apreciat, cu numeroase competiții organizate anual. Pescuitul este o activitate tradițională în zona Cazanelor Dunării. Speciile cele mai căutate includ crapul, somnul și știuca. Regulile de pescuit sunt stricte pentru a proteja biodiversitatea, incluzând perioade de prohibiție și limite de captură.
Două dintre cele mai populare trasee sunt:
1. Traseul Terasa Ciucăr – Vârful Ciucaru Mare
Unul dintre cele mai spectaculoase trasee din zonă este cel care urcă pe vârful Ciucaru Mare. De aici, se deschide o panoramă unică asupra Cazanelor Mari.
Traseul de 5 km pornește din DN57, la ieșirea din Dubova spre Moldova Veche (terasa Ciucăr) și este marcat corespunzător, cu triunghi galben, având un grad de dificultate mediu (doar prima parte e abruptă). Timpul de parcurgere este de aproximativ 2 ore (300 m diferență de nivel).
3. Traseul spre Vârful Trescovăț
Pentru cei cu o experiență de drumeție mai avansată, traseul spre Vârful Trescovăț poate fi o opțiune. Oferă priveliști uluitoare asupra Dunării și împrejurimilor.
Traseul circuit cu triunghi roșu începe din dreptul muzeului arheologic din Serbia, este de aproximativ 10 km, cu 500 km diferență de nivel. Timpul de parcurgere este de aproximativ 4-5 ore.
Gastronomia Locală în Clisura Dunării
Unul dintre elementele centrale ale gastronomiei din Clisura Dunării este peștele, capturat direct din apele Dunării, care stă la baza celor mai apreciate rețete locale. Ciorba de pește este unul dintre preparatele de rezistență ale regiunii, cunoscută pentru gustul său bogat, dat de combinația de pești precum somn, crap sau știucă, aromată cu verdețuri proaspete și servită alături de mămăligă.
Saramura de pește este un alt deliciu culinar specific zonei, preparat din pește copt la foc deschis și servit cu sos picant de roșii, usturoi și ardei iute. Fiecare rețetă are o amprentă locală distinctă,
Clisura Dunării se află la granița dintre România și Serbia, ceea ce se reflectă în bucătăria locală, un adevărat amestec cultural. Influențele românești și sârbești se împletesc armonios, astfel că vizitatorii pot gusta mâncăruri tradiționale din ambele culturi.
Clisura Dunării este nu doar o regiune de importanță ecologică, ci și un spațiu cultural și istoric de o semnificație profundă. Aflată la granița dintre România și Serbia, Clisura a fost, de-a lungul istoriei, un loc de întâlnire între civilizații, reflectând un patrimoniu cultural bogat. Comunitățile românești și sârbești din zonă au împărtășit tradiții, obiceiuri și credințe care au dat naștere unei moșteniri culturale comune.
Vremea la Orșova
Vremea la Orșova acum și în următoarele 7 zile:
Concluzii
Clisura Dunării este o regiune impresionantă. De la peisajele spectaculoase ale Cazanelor Mari și Cazanelor Mici, până la monumentele istorice romane și bisericile de pe malul Dunării, zona oferă nenumărate motive pentru a fi vizitată. Statuia lui Decebal, Tabula Traiana și peșterile ascunse sunt doar câteva dintre atracțiile care fascinează turiștii.
Dincolo de aspectul turistic, Clisura Dunării are o importanță ecologică remarcabilă. Parcul Natural Porțile de Fier protejează o gamă diversă de specii de plante și animale, unele dintre ele fiind unice în Europa. Adăugati-o pe lista dumeavoastră de călătorii!
Lasă un mesaj