Peștera Huda lui Papară se află în satul Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Alba, la marginea nord-vestică a Munților Trascăului. Are 5.200 de metri de galerii cartate, e considerată cea mai lungă peșteră din Munții Trascăului și are una dintre cele mai înalte săli subterane din România, Sala Minunilor, de 102 metri.
Accesul liber e interzis din 2013, când intrarea a fost închisă cu o poartă metalică. Poți intra doar într-un tur ghidat, cu echipament de speologie. Fără ghid vezi portalul de calcar de la intrare și mănăstirea din fața lui, o oprire bună pe un circuit prin Munții Apuseni.
Localizare și acces
Peștera e pe Valea Morilor, un afluent de pe dreapta al Arieșului, sub masivul Bedeleu. Cea mai apropiată șosea importantă este drumul național DN75 Turda – Câmpeni, pe Valea Arieșului.
Din localitatea Sălciua de Jos: în centru, lângă primărie, ieși de pe DN75 pe DC130, unde un indicator turistic arată direcția. Urmează circa 5 km pe drumul comunal până în Sub Piatră. Mașina rămâne în sat, iar ultima porțiune e de mers pe jos, 15–20 de minute.
Din Turda: circa 45 de kilometri pe același drum, până în centrul comunei.
Din Cluj-Napoca: pe A3 sau DN1 până la Turda, apoi pe drumul de pe Arieș.
Dacă vii pe Transapuseana, poți coborî din Brădești spre Vânătările Ponorului și apoi spre Arieș, ca să le vezi pe amândouă în aceeași zi.
Tururi ghidate în Peștera Huda lui Papară
Vizitele se fac doar cu ghid. În 2026, firma Extreme Forest Climbing, din sat, oferă trei tururi, cu echipamentul inclus (costum de neopren, ham, cască și lanternă frontală):
Tur | Durată | Distanță parcursă | Ce vezi | Preț |
|---|---|---|---|---|
Clasic | 4 ore | 700 m | râul subteran, până la Sala Minunilor | 300 lei |
Adventure+ | 5 ore | 2.000 m | sifonul, Sala Crucii, Sala Tăcerii | 400 lei |
Explorer | 7 ore | 2.300 m | zona fosilă și Sala Virgină, cu echipament de coardă | 500 lei |
Rezervarea se face pe site-ul visithudaluipapara.ro, pe zile și intervale orare. Prețurile sunt cele afișate în octombrie 2026.
Chiar și turul clasic e o ieșire dificilă: urci cascade mici, treci prin apă rece și te întorci ud. Ai nevoie de o condiție fizică bună; întreabă organizatorul și de vârsta minimă, care nu e afișată. Iarna, între 1 decembrie și 31 martie, avizele de speologie exclud intrarea, ca să nu fie deranjați liliecii care hibernează.
Ce poți vedea fără ghid
Intrarea este o despicătură în peretele de calcar, înaltă de circa 40 de metri și lată de 6 metri la bază. Din ea iese pârâul care a străbătut tot masivul pe sub pământ.
Pe dealul din fața peșterii se află o mănăstire de maici. Biserica ei de lemn, cu hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva, a fost ridicată în 1797 pe locul unui schit mai vechi și a fost reabilitată între 1998 și 2014.
Nu încerca să intri pe cont propriu: dincolo de poartă sunt lacuri, cascade de urcat și pasaje cu apa până la gât.
Galeria activă și Sala Minunilor
Galeria principală e activă: o străbate pârâul pe toată lungimea, iar debitul crește mult la ploi. Imediat după intrare urmează un lac lung de 50 de metri și adânc de până la 2 metri, apoi Cascada Evantai, care trebuie escaladată.
Galeria activă duce la Sala Minunilor, cea mai mare sală a peșterii: 56 × 92 de metri și o înălțime de 102 metri. Pe tavan s-au format numeroase excentrite, formațiuni care cresc în direcții neregulate, și stalactite care ajung la 8 metri. Mai departe sunt Sala Virgină (numită și Sala Tăcerii), Sala Crucii, cu un horn de peste 50 de metri, și Baricada Mare, o îngrămădire de blocuri prăbușite.
Deasupra galeriei active se întinde un labirint fosil de peste doi kilometri, numit Labirintul Ludușan după speologii care l-au descoperit. Spre capăt se află Cascada Gemânată și un sifon încă neexplorat complet.
Legătura cu Vânătările Ponorului
Trei pâraie, Ponorul, Valea Poienii și Valea Seacă, adună apa de pe circa 150 km² și se pierd în subteran la Vânătările Ponorului. Apa străbate apoi 1.200 de metri pe sub masiv, coboară 92 de metri și iese la lumină prin peșteră, ca pârâul care curge spre Arieș.
Viituri și accidente
Din același motiv, peștera devine periculoasă la ploi torențiale și la topirea zăpezii: nivelul apei crește foarte repede. Salvamont a scos din peșteră grupuri surprinse de viitură în 1980, 2010 și 2016. În 2016 au fost 11 persoane, scoase după circa 7 ore.
Istoric și descoperire
Prima mențiune scrisă e din 1839, când Lenk von Treuenfeld a pomenit peștera fără să intre în ea. În 1954, speologii din Cluj conduși de Ernő Balogh au parcurs galeria activă pe peste 1.200 de metri și au făcut prima hartă.
Explorarea sistematică a început în 1979, cu clubul Polaris din Blaj, condus de frații Ludușan. Clubul a amenajat peștera pentru turiști în 1986, dar o viitură a distrus amenajările. Un proiect de reamenajare cu fonduri europene, început în 2004, nu a fost finalizat.
În apropierea intrării a fost găsit un celt de bronz, probabil o ofrandă, semn că locul a fost folosit și ca loc de cult. În interior s-au găsit urme din preistorie, între care unelte litice necioplite.
De unde vine numele
„Hudă” este un regionalism pentru gaură, grotă sau adăpost. Pentru a doua parte a numelui, explicația cea mai citată o leagă de latinescul papa, conducător religios, deci „adăpostul preotului”. Poveștile cu omleta, spuse de ghizi în anii '80, sunt doar glume locale.
Legende: Zamolxis și solomonarii
Peștera apare în multe povești locale. Cea mai cunoscută spune că aici s-ar fi retras Zamolxis, zeul dacilor. O alta o face sălașul solomonarilor, vrăjitorii care, în credința populară din Apuseni, stăpâneau norii și grindina. Niciuna nu are vreun suport arheologic, dar explică de ce locul e atât de prezent în folclorul din Trascău.
Lilieci și fauna cavernicolă
Sala Minunilor adăpostește una dintre cele mai mari colonii de lilieci din Europa. La numărătoarea din iarna 2007–2008 s-au găsit circa 84.000 de lilieci din 9 specii, între care liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii) și liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum). Depozitul de guano din sală e estimat la circa 60 de vagoane.
Tot aici trăiesc specii mai mici, adaptate la întuneric: melci, păianjeni, pseudoscorpioni și gândaci carabizi.
Informații practice: echipament și reguli
Intri doar cu ghid. Pentru grupuri de speologi, e nevoie de avizul Comisiei Patrimoniului Speologic și de aprobarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.
Echipamentul de bază: costum de neopren, cască cu lanternă frontală, lanternă de rezervă și ham. În turul Explorer se folosește și echipament de coardă.
Nu se intră iarna, în perioada de hibernare a liliecilor, nici după ploi sau la topirea zăpezii.
Ia haine uscate de schimb și încălțăminte pentru apă.
Trasee de drumeție
Traseul marcat cu cruce albastră Cabana Râmeț – Cheile Râmețului – satul Cheia – peștera – Sălciua durează 6–8 ore și e recomandat doar turiștilor bine pregătiți.
Spre Cascada Șipote mergi circa 4 km pe potecă marcată.
Din sat urcă și poteci spre platoul de deasupra și spre Vânătările Ponorului, pe care drumeții le leagă în circuite de o zi.
Obiective turistice în apropiere
Vânătările Ponorului
La sud, pe platou, deasupra peșterii, se află avenul în care se pierd apele care ies aici. Are o cascadă de 25 de metri și un balcon de belvedere. Vezi ghidul despre Vânătările Ponorului.
Cheile Râmețului și Cheile Vălișoarei
Pe partea estică a Munților Trascăului, Cheile Râmețului și Cheile Vălișoarei sunt accesibile de pe Transapuseana.
Cetatea Trascăului
Ruinele Cetății Trascăului de la Colțești domină satul Rimetea, la circa o oră de mers cu mașina.
Cazări în apropiere
În sat sunt două pensiuni, Pensiunea Huda lui Papară și Pensiunea Sub Piatră, la câteva minute de intrare. Pe platou, aproape de Vânătările Ponorului, se află satul de vacanță Raven's Nest – The Hidden Village.
Mai multe variante de cazare găsești în centrul comunei, pe Arieș, iar la circa o oră de drum, în Rimetea. Prețurile se schimbă de la un sezon la altul, așa că verifică-le la rezervare.
Vremea în Sălciua
Întrebări frecvente
Se poate vizita Peștera Huda lui Papară?
Da, dar doar într-un tur ghidat, cu echipament de speologie. Accesul liber e interzis din 2013, iar portalul de la intrare se poate vedea fără ghid.
Cât costă un tur în peșteră?
În octombrie 2026, turul clasic, de 4 ore, costa 300 de lei de persoană, iar cele mai lungi, 400 și 500 de lei, cu echipamentul inclus.
Unde se află peștera?
În comuna Sălciua, județul Alba, la circa 5 km de drumul național și 50 de kilometri de Turda.
Ce legătură are cu Vânătările Ponorului?
Apele care se pierd în subteran la Vânătările Ponorului ies la lumină pe aici, după un traseu ascuns de circa 1.200 de metri.
Când nu se poate intra?
Între 1 decembrie și 31 martie, cât hibernează liliecii, și oricând după ploi abundente sau la topirea zăpezii, când există risc de viitură.
Concluzii
Peștera se vizitează doar cu ghid, dar turul clasic, până la Sala Minunilor, e la îndemâna oricui e în formă și nu se teme de apă rece. Dacă nu intri, merită oprirea pentru portalul de calcar și pentru mănăstire, mai ales legată de avenul de deasupra, de pe același sistem carstic.
Vezi și Peștera Ghețarul de la Scărișoara, din Apuseni, amenajată pentru vizite fără echipament.
