Cetatea Poenari

Cetatea Poenari este un monument istoric important al României, strâns legat de legendarul domn al Țării Românești, Vlad Țepeș, fiul lui Vlad Dracul.

Este numită și Cetatea lui Vlad Țepeș sau Cetatea lui Negru Vodă.

Strategic amplasată pe un vârf stâncos din Munții Făgăraș, la 400 de metrii de nivelul văii Argeșului, cetatea oferă panorame spectaculoase în jur.

Existența sa este legată de scopuri militare, a fost punct de apărare și refugiu, loc de adăpostire a visteriei sau chiar temniță. Dar este apreciată nu doar pentru semnificația sa istorică, ci și pentru locul impresionant unde este localizată.

Acces, localizare și distanțe

Cetatea este situată strategic pe șoseaua Transfăgărășan, la aproximativ 4 km de lacul și Barajul Vidraru, în județul Argeș.

Pentru a ajunge la Cetatea Poienari, trebuie să urmați drumul DN 7C din Pitești – Curtea de Argeș, în direcția Transfăgărășanului (Bâlea Lac / Bâlea Cascadă).

Cetatea se află pe un vârf stâncos, Muntele Cetățuia, la o altitudine de 850 de metri. Oferă o priveliște spectaculoasă asupra văii Argeșului, fiind un punct de interes major pentru turiștii care călătoresc pe celebrul drum montan.

Accesul la cetate începe din comuna Arefu, satul Căpățânenii Pământeni, unde, după ce treceți de hidrocentrala Vidraru, din Cheile Argeșului, veți găsi traseul turistic marcat.

Accesul la cetate implică urcarea a 1.480 de trepte, un traseu care durează aproximativ 30 de minute. Scările se întind pe o distanță de aproape un kilometru și traversează o frumoasă pădure de fag.

Urcarea poate fi solicitantă, dar odată ajunși la cetate, efortul e răsplătit de panorama impresionantă.

Distanțele din câteva orașe spre obiectivul istoric sunt:

• de la Argeș: 1 hr 7 min (52.1 km) via DJ703I and Transfăgărășan/DN7C
• de la Pitești: 1 hr 27 min (67.2 km) via DN7C and Transfăgărășan/DN7C 
• de la Târgoviște: 2 hr 17 min (139.1 km) via A1/E81
• de la Brașov: 3 hr 45 min (156.0 km) via DN73/E574
• de la Sibiu: 2 hr 49 min (142.5 km) via DN7/E81
• de la Făgăraș: 2 hr 50 min (125.4 km) via DN1/E68 and Transfăgărășan/DN7C

Istoric și legende

Cetatea Poenari a fost construită inițial în secolul al XIII-lea, pe fundațiile unor fortificații mai vechi, cu un singur turn pe plan pătrat și bârne de lemn, a domnitorului Negru Vodă. A făcut parte din sistemul defensiv al Țării Românești.

Se crede că această fortificație ar putea fi Posada, din lupta lui Basarab I cu regele Ungariei, Carol Robert de Anjou. Vezi Wikipedia

În secolul al XV-lea, Vlad Țepeș a jucat un rol esențial în renovarea și extinderea cetății, acum cu 5 turnuri și ziduri de aproape 3 metri grosime, transformând-o într-un bastion strategic împotriva otomanilor. Era reședința sa secundară.

Pentru a face acest lucru rapid și eficient, se spune că a folosit munca forțată a boierilor din Târgoviște, pe care i-a pedepsit astfel pentru trădare.

Legenda spune că, după o răscoală împotriva domnitorului, Vlad Țepeș a capturat mai mulți boieri pe care îi considera vinovați de trădare. În loc să îi execute imediat, el i-a forțat să muncească la reconstruirea cetății timp de mai multe luni. Supraviețuitorii muncii istovitoare au fost eliberați, dar mulți dintre boieri și-au pierdut viața din cauza epuizării și condițiilor dure de lucru.

Conform altei legende, Vlad Țepeș a reușit să scape de turcii care îl urmăreau refugindu-se în Cetatea Poenari. Pentru a-și deruta urmăritorii, a potcovit caii cu potcoavele invers, inducând în eroare asupra direcției în care a luat-o.

Totuși, în secolul al XVII-lea, cetatea a început să decadă și a fost abandonată, rămânând o ruină, dar cu o mare valoare pentru istorie. 

Pentru mai multe detalii vezi Muzeul Județean Argeș

Descrierea Cetății Poenari

Cetatea Poenari este un exemplu de arhitectură medievală defensivă, fiind construită pe o creastă stâncoasă a Munților Făgăraș, la o altitudine de peste 850 de metri.

Poziționarea strategică oferă o priveliște panoramică asupra văii Argeșului, făcând din fortăreață un punct esențial de apărare în secolele trecute.

Ziduri Groase și Turnuri de Apărare 

Cetatea a fost proiectată pentru a rezista atacurilor inamice, având ziduri extrem de groase (2-3 metri), construite din piatră și cărămidă. Erau menite să ofere o protecție solidă împotriva armelor și tehnicilor de asediu ale vremii. 

Turnurile de apărare, care vegheau asupra intrării și a perimetrului cetății, erau folosite  pentru observare și pentru lansarea atacurilor împotriva asediatorilor.

Poziționarea fortificației pe marginea abruptă a muntelui făcea dificilă orice tentativă de asediu frontal.

Lungimea și Structura

Cetatea Poenari se întinde pe o lungime de aproximativ 60 de metri, fiind construită sub forma unui perimetru fortificat de mici dimensiuni, de formă alungită.

Structura este fragmentată în mai multe turnuri și curți interioare. O caracteristică unică este poziționarea cetății pe marginea unui abrupt stâncos. În plus, cetatea avea scopuri militare, nu a fost o fortificație locuită.

Accesul la Cetate

În prezent, accesul la fortificație este posibil doar prin urcarea unui traseu de peste 1480 de trepte, ce pornește din apropierea drumului național DN7C-Transfăgărășan.

Urcarea abruptă a fost în perioada medievală un avantaj militar important.

Astăzi treptele duc vizitatorii până la poarta fortificației. Noaptea, fortificația este iluminată, iar lumina acesteia pare o flacără în munte.

Vizitare și Turism

Din 8 noiembrie 2021, Cetatea Poenari a fost închisă publicului, intrând într-un amplu proces de reabilitare și restaurare. 

Se preconiza deschiderea sa în această vară (2024), dar lucrările nu au fost finalizate.

Cetatea Poenari și ruinele sale, cunoscută și sub numele de „Cetatea lui Vlad Țepeș”, atrăgea anual mii de turiști datorită legăturii sale cu figura domnitorului și mitul lui Dracula. Vezi și o altă zonă din România legată de acest personaj, Pasul Tihuța.

Vlad Țepeș și Cetatea Poenari

Datorită asocierii cu Vlad Țepeș și a mitului lui Dracula, cetatea este un punct de atracție major pentru turiști din întreaga lume.

Pe lângă vizitatorii români, cetatea atrage turiști străini (vezi aici), în special din Europa și America, dornici să exploreze locurile care au inspirat legendara poveste a contelui Dracula.

Interesul extern media (filme, emisiuni, seriale, documentare, reportaje) pentru viața lui Dracula a transformat cetatea într-un punct esențial pe harta turismului cultural din România:

„Dracula’s Castle” (National Geographic): Documentarul face parte din seria „Mysteries of the World” și explorează legendele și faptele istorice legate de Dracula. Cetatea Poenari este prezentată ca fiind unul dintre locurile importante.

„The Real Dracula” (History Channel): Emisiunea explorează viața lui Vlad Țepeș, cu un focus pe cetățile asociate cu acesta.

„In Search of Dracula” (Discovery Channel): Seria explorează legendele lui Dracula, cu episoade dedicate cetăților care au avut un rol important în mitul lui Vlad Țepeș, inclusiv fortificația din Argeș.

„Dracula: Dead and Loving It” (1995): Filmul este o comedie și nu se axează direct pe Cetatea Poenari, are referințe la legenda lui Dracula și influența sa asupra culturii pop, inclusiv la locații legendare asociate cu Dracula.

„The Vampire’s Tomb”: Filmul de groază a fost parțial filmat în România și include locații legate de mitul lui Dracula. Cetatea a fost una dintre acestea.

„Exploring the Legend of Dracula” (BBC): BBC a realizat un reportaj despre legenda lui Dracula, în care fortificația este menționată ca fiind una dintre locațiile istorice importante legate de viața domnitorului.

„Vlad the Impaler: The Real Dracula” (Smithsonian Channel): Documentarul explorează realitatea istorică din spatele legendelor legate de Vlad Țepeș și include imagini din fortăreață.

„Secretul Castelului lui Dracula”: Documentarul de călătorie include o secțiune despre cetate, explorând atât aspectele istorice, cât și legendele asociate cu aceasta.

Producțiile media au contribuit la popularizarea Cetății Poenari ca destinație turistică și au ajutat la consolidarea legăturii sale cu legenda lui Vlad Țepeș. 

Printre marii intelectuali români care au scris despre Cetatea Poenari se numără personalități precum Nicolae Iorga, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Vlahuță, Cezar Bolliac, Alexandru Odobescu și Carol Davila.

Chiar si Jules Verne s-a inspirat din legendele fortăreței atunci când a scris Castelul din Carpați.

Obiective turistice în zonă

Zona din jurul Cetății Poenari este bogată în atracții turistice naturale și culturale, iar drumul în sine, Transfăgărășanul, este un obiectiv foarte vizitat în România.

Lacul și Barajul Vidraru

Barajul Vidraru, construit pe râul Argeș în 1965, este unul dintre cele mai impresionante baraje din România, cu o înălțime de 166 metri. Lacul de acumulare creat în spatele său, Lacul Vidraru, se întinde pe 10 km și este un punct de atracție datorită priveliștii deosebite asupra munților Făgăraș.

Transfăgărășanul

Considerat unul dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din lume, Transfăgărășanul traversează Munții Făgăraș. Drumul oferă priveliști impresionante, șerpuind printre stânci și păduri, cu opriri panoramice la Bâlea Lac și Bâlea Cascadă. Vezi mai multe detalii.

Mănăstirea Corbii de Piatră

Este o mănăstire rupestră unică, sculptată direct în stâncă,din secolul al XIV-lea. Se numără printre cele mai vechi lăcașuri de cult din România și este situată într-un peisaj natural spectaculos, într-o zonă izolată.

Vârful Moldoveanu

Cu o altitudine de 2.544 metri, Vârful Moldoveanu este cel mai înalt vârf din România și atrage iubitorii de munte din toată țara. 

Vârful Albina

Situat în apropiere de Moldoveanu, Vârful Albina atinge 2.370 de metri înălțime și oferă un traseu mai accesibil pentru drumeți. 

Valea lui Stan

Un canion spectaculos situat pe versanții Munților Făgăraș, Valea lui Stan este cunoscută pentru traseul său de drumeție prin defileuri înguste și peste cascade. Acesta include scări de metal și poduri suspendate, și este de dificultate medie.

Curtea de Argeș

Orașul Curtea de Argeș este renumit pentru Mănăstirea Curtea de Argeș, unde sunt îngropați regii României. Construită în stil bizantin, mănăstirea este un simbol național, cunoscută pentru legenda Meșterului Manole. 

Cazare

Zona din jurul Cetății Poenari oferă diverse opțiuni de cazare, adaptate tuturor tipurilor de turiști.

În apropierea cetății și a lacului Vidraru, turiștii pot alege între hoteluri, campinguri tematice și cabane tradiționale.

Hotel Posada Vidraru, cu vedere panoramică asupra lacului, oferă toate facilitățile moderne necesare unei vacanțe relaxante, în timp ce Dracula Camping propune o experiență unică pentru iubitorii de natură, combinând spațiile de campare cu bungalouri confortabile.

Pentru o atmosferă mai autentică și o apropiere de cetate, Cabana La Cetate oferă cazare rustică într-un cadru liniștit, perfect pentru cei care vor să simtă farmecul istoriei.

Indiferent de preferințe, fiecare locație de cazare din zona Cetății Poenari asigură acces rapid la principalele atracții turistice din inima Munților Făgăraș. Vezi Booking.com

Vremea 

Vremea în Căpățâneni Pământeni astăzi și în următoarele 7 zile:

Întrebări frecvente

Concluzie

Cetatea Poenari rămâne un simbol istoric și cultural important pentru România.

Fiind strâns legată de figura lui Vlad Țepeș, cetatea are o semnificație aparte atât din punct de vedere istoric, cât și cultural. Asocierea cu mitul lui Dracula a adus cetății o faimă internațională, transformând-o într-un obiectiv turistic esențial pentru iubitorii de istorie, mister și legendă.

Importanța cetății Poenari depășește însă ficțiunea, fiind un loc de interes atât pentru istoricii care studiază strategia militară medievală, cât și pentru turiștii care vor să retrăiască atmosfera unui alt timp, într-un cadru natural spectaculos.

Asteptăm cu nerăbdare redeschiderea Cetății Poenari! 

Până atunci, vizitați și alte cetăți din România: Cetatea Alba Iulia, Cetatea Rupea, Cetatea de la Colțești, Cetatea Râșnov, Cetatea Sighișoara.